Se încheie mii de ani de luptă între feminin și masculin. Acum, cu ușurință.

A fost lupta care a stat la baza conflictelor și războaielor, certurilor, distrugerilor și dominației. Lupta care a generat atâta suferință.

Femininul se temea de puterea dezlănțuită, violentă a masculinului, de nesiguranță în fața vieții. Din rană s-au hrănit generații întregi de femei.

Masculinul se temea că nu poate proteja femininul, că e inutil, că e respins și nu poate să își ofere esența. Din rană s-au hrănit și bărbații.

Destul!

Femeia cere să fie în mijlocul cercului de bărbați. Îi privește în ochi pe rând și își vorbește frica.

Le spune că îi iartă și că se iartă pentru că i-a judecat atâta timp.

Le cere sprijinul, cu iubire și inima deschisă. Vrea doar să fie auzită, acceptată, susținută.

Bărbații tac, ancorați în cea mai puternică energie a prezenței lor conștiente. Lacrimile curg cu blândețe și din ochii lor. O poartă pe brațe, o înconjoară în tăcere, cu inimile complet deschise.

Liniște interioară. Armonie. Așa se simte pacea dintre masculin și feminin.

E un proces care a apărut spontan în tabăra de luna trecută. Șapte femei au venit, pe rând, în mijlocul cercului de bărbați, creând împreună un spațiu de vindecare, de integrare.

A venit vremea să trăim firesc împreună.

Femininul cere sprijin, cu inima deschisă. Fără critici, fără judecăți. Cu abandonare deplină și credință în sine, masculin și divin.

Masculinul oferă prezență conștientă totală. Fără abuz, fără condiționare. Cu încredere deplină în sine, feminin și divin.

Femininul abia așteaptă să se deschidă și să primească viața, cu toată ființa.

Masculinul abia așteaptă să fie și să ofere conștiință pură.

Femininul și masculinul doresc de fapt același lucru: să se întâlnească în spațiul dintre inimile lor, unde găsesc pace, siguranță și conectare, unde sunt siguri că celălalt va veni la întâlnire tot cu inima deschisă, pregătită pentru alchimie.

Poți simți pentru câteva momente starea asta de uniune în corpul tău?

Dă-ți voie să o simți în fiecare celulă.

A fost suficient cât am trăit altceva.

E timpul să trăim cu bucurie, întregi, împreună.

Iunia și Sabin