Chiar așa, ce ai face?

Aici și acum. Ăsta e singurul moment de care dispui.

Cum l-ai trăi?

Cu ce intenție?

Cu ce energie?

Cum ți-ar fi interacțiunea cu cei din jur?

Cum ar fi atenția la tine? Ce ai face pentru sufletul tău?

Ce ai face pentru planeta pe care trăiești?

Pe cine ai iubi azi?

Cui i-ai oferi darurile tale, prezența ta?

Momentul prezent e singurul pe care îl ai. Spre scopul tău îndepărtat te duce o înșiruire de momente prezente. Când ești Aici, nu există conflicte. Îți amintești de starea în care erai atunci când, copil fiind, te jucai ore întregi, fiind prezent/ă cu toată ființa?

Mintea care fuge permanent între trecut și viitor e cea care creează conflicte. Asta e natura ei.

Tu nu ești mintea ta.

Observarea conștientă, cu detașare, a tot ce se petrece în minte, în corp, în emoție, aduce liniște…conflictele dispar.

Respirația conștientă te ancorează în acest moment. Inspir…și știu că inspir. Expir…și știu că expir. Stiu că tastez, că mă uit la ecran, că stau pe scaun. Știu că citesc. Zâmbesc și știu că zâmbesc.

Cum trăiești momentul ăsta, dacă știi că e singurul pe care îl ai de trăit?