Notă: știi că peste trei săptămâni sădim Semințe de fericire la București?

Adevărata inspirație

E între stimul și reacție.

Ți s-a întâmplat să „te aprinzi” rapid într-un conflict și să reacționezi într-un mod pe care l-ai regretat ulterior? Să simți cum erupe un vulcan din interior și nu îl poți ține sub control? Să crezi despre tine că ai un comportament coleric (și că nu poți schimba asta)?

Asta nu te face o persoană mai puțin minunată. De ce? Orice înregistrează simțurile corpului nostru stimulează o reacție bazată pe o experiență trecută. De exemplu dacă în copilărie ai asociat tonul ridicat al vocii cu autoritatea și obligativitatea de a face ceva ce nu îți place, ești înclinat să reacționezi tensionată de câte ori vei percepe aceeași intensitate (de la șef, partener de viață, copil etc.). Stimulul care provoacă stări neplăcute va tinde să declașeze aceeași reacție, ori de câte ori îl vei percepe. E ca un pilot automat pe care creierul îl folosește și îl optimizează constant pentru ca tu să navighezi cât mai bine prin viață. Ți se pare că alegi cum să răspunzi stimulilor, însă de cele mai multe ori reacția ta a fost comandată inconștient. În cazul reacțiilor și comportamentelor negative, nesănătoase, asta poate să îți cauzeze conflicte distructive toată viața. Ca un cerc vicios.

Până când decizi să intervii în locul în care liberul tău arbitru poate funcționa cu adevărat: pauza dintre declanșator și reacție. Cu cât e mai mică pauza respectivă, cu atât funcționezi mai mult pe pilot automat. Dacă îți antrenezi capacitatea de a mări pauza, de a observa ce se întâmplă în corpul, mintea și sufletul tău – vei observa că

– sentimentele și senzațiile dispar așa cum au apărut

– percepi pacea și liniștea care le înlocuiesc

– scade impulsul e a răspunde imediat

– apare inspirația pentru o acțiune benefică ție și celorlalți, pe care o poți pune în practică

Agitația, tensiunea, conflictul agresiv sunt create de mintea rapidă, orientată spre acțiune, pe soluții, pe amintiri (trecut) sau planuri (viitor). Pentru ca acțiunea ta să vină din suflet, e util să-i dai acestuia timp să „te prindă din urmă”. Sufletul cunoaște întregul, iubirea, compasiunea, unitatea a tot-ceea-ce-este. Pacea interioară vine atunci când sufletul, mintea și trupul sunt în armonie, în momentul prezent.

Încearcă asta atunci când ai următorul conflict cu copilul tău, cu colegul, cu partenerul de viață, cu unul din părinți. (Am descris în detaliu pașii într-un articol mai vechi).

– Observă senzațiile și emoțiile puternice

– Oprește-te la timp – înainte să erupă vulcanul

– Dacă e nevoie, îndepărtează-te fizic de locul în care ești

– Respiră profund până când simți că ești calmă și conștientă de gândurile și senzațiile tale

– Acționează și vorbește atunci când poți râde de ce s-a întâmplat și ai claritate

E o depindere care se poate antrena zilnic, la fel ca orice alt antrenament pentru minte sau corpul fizic.

Respiră și oferă-ți timp între stimul și reacție. Unde te găbești? Nu ești deja în cel mai bun loc posibil?