Nonviolenta activa / practicarea unitatii

In ultimele luni s-au intetit miscarile de strada. Au aparut primele forme (disproportionate) de agresivitate fizica organizata din ambele tabere. Violenta fizica este o continuare a celei verbale si a celei generate in mintea celor mai multi care protesteaza impotriva sau care apara institutiile sistemului.

Cred ca e important ca forta si fondul actiunilor (ganduri, fapte, vorbe) celor care iesim in strada sa ramana nonviolente pentru ca:

– Statul are monopol asupra violentei. Jandarmi, politia, armata sunt bine instruite sa foloseasca violenta si sa „invinga”, mai ales cand li se raspunde cu aceeasi moneda. Nici un sistem bazat pe o astfel de aparare nu poate rezista insa unei forte nonviolente creative si empatice. Elementul surpriza.

– Actiunile care sunt bazate pe ura, razbunare, manie, aversiune, apatie, (auto) invinovatire duc persoana care le genereaza si pe cei care le „primesc” spre capatul nefericit al spiralei constiintei umane. Violenta naste violenta. Suntem primii „beneficiari” ai gandurilor si actiunilor noastre negative. Devenim violenta si nefericire.

– Actiunile bazate pe curaj, bucurie, acceptare, ratiune, iubire, pace ii duc pe initiatorii lor spre o natura a fericirii.  Prima actiune corecta este cea adresata spre tine insuti; abia apoi poti sa o proiectezi in exterior.  Daca vrei pace si fericire, fii si fa pace in jurul tau. Nu teorie ci practica. Nu poti schimba sistemul injurandu-l si vrand sa-i linsezi pe parlamentari. Astfel ai inlocui doar ignoranta lor cu ignoranta ta (sau a altora care le-ar lua locul).

– Pacea interioara genereaza imediat pace exterioara, daca esti bine antrenat. Secretul sta in practica zilnica. De exemplu, daca localnicii din toate zonele din tara care refuza exploatarea gazelor de sist ar incepe sa se antreneze acum in actiune nonviolenta, in cateva luni sistemul de stat va fi coplesit si nu va mai putea sa-si sustina capacitatea de oprimare/reprimare. Deja exista astfel de initiative. Cum ar putea ele sa fie multiplicate?

– Acccentul trece de la lupta de inlaturare / distrugere / anihilare / impotrivire, pe rezistenta si exprimarea ferma si pasnica a valorilor si exemplului propriu de viata. Ceilalti te urmeaza daca ii inspira actiunile tale. Consumi multa energie luptandu-te impotriva cuiva, pe care oricum nu poti sa-l convingi. Mai bine inveti sa castigi „batalia” altfel.

– Sporirea abuzurilor in institutiile sistemului, a agresiunii asupra propriilor concetateni, a haosului in guvernanta, semnaleaza ca cineva a pierdut deja „lupta”.

Conflictul aparent e intre tabere politice, ideologice si sociale opuse. De fapt suntem cu totii in aceeasi barca. Unitate. Interconectare. Camp de energie. Dumnezeu. Univers. Conflictul profund si accentuat e intre cei care exprima / traiesc asta si cei care refuza/nu stiu sa o faca.

 

Anunțuri